• A (Retinol). Vitamina A este o vitamină cu proprietăţi antioxidante, cu roluri importante în: protecţia oculară, creşterea osoasă; sinteza de proteine şi hormoni (inclusiv hormonul de creştere şi testosteronul); menţinerea sănătăţii tisulare. Reduce susceptibilitatea la infecţii a organismului. Este un element esenţial pentru sănătatea pielii, oaselor, dinţilor, rinichilor, plămânilor şi cartilagiilor.
• Acesulfam-K.Este un îndulcitor artificial aprobat în 1988. Este un îndulcitor cu
o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare ca a zahărului, deşi îşi păstrează un gust amărui. Acesulfam-K nu este metabolizat de organism. Poate fi adăugat în mâncăruri coapte la cuptor. Nu există efecte secundare adverse deşi poate creşte secreţia de insulină, ceea ce impune atenţie sporită la diabetici.
• Acetyl-L-Carnitine (ALC). Esterul acetyl al carnitinei., ALC acţionează ca un
antioxidant, are efecte protectoare la nivel nervos şi stimulează eliberarea hormonilor (inclusiv testosteron).
• Alanina. Aminoacid. BCAA sunt utilizaţi ca sursă de energie pentru celula
musculară. In timpul exerciţiilor de durată BCAA sunt eliberaţi din muşchi iar scheletele de carbon sunt utilizate ca combustibil, în timp ce porţiunea de nitrogen este utilizată pentru a forma un alt aminoacid-Alanina. Alanina este apoi convertită în glucoză de către ficat. Această formă de producere de energie este denumită ciclul alanină-glucoză şi joacă un rol major în menţinerea echilibrului glicemic al organismului.
• Acid Alfa Lipoic (AAL). Este un produs sulfat care include fitonutrienţi cu
proprietăţi antioxidante; amplifică efectele altor antioxidanţi. Este un element care potenţează acţiunea insulinei şi care din anumite puncte de vedere este chiar cel mai bun element mimetic al acţiunii insulinei. Făcând o analogie, ALA are rolul de a deschide uşile celulelor musculare pentru pătrunderea creatinei. ALA are proprietăţi antioxidante; are rol în metabolismul energetic. ALA amplifică capacitatea altor antioxidanţi de a combate radicalii liberi şi de a spori refacerea. Deasemenea ALA poate mări sensibilitatea insulinei, îmbunătăţind capacitatea organismului de a adăuga masă de ţesut muscular pur şi de a reduce grăsimea.
• Aminoacizi. Acizi organici cu procent crescut de nitrogen care reprezintă
cărămizile proteinelor. Aminoacizii ramificaţi sunt leucina, valina şi izoleucina.
• Anabolic. Condiţie metabolică în care are loc sinteza de noi molecule (creştere).
• Androstenedion. Hormon masculin (androgen). Androgenii sunt produşi în
două situsuri în organismul masculin- majoritatea în testicule, însă  unii hormoni masculini sunt produşi de către glandele suprarenale. Androstenedione este un steroid care poate fi convertit mai uşor în testosteron decât DHEA. Are rol în creşterea nivelelor de testosteron şi prin aceasta în mărirea forţei şi rezistenţei musculare. Androstenedion creşte testosteronul peste nivelele normale ceea ce poate avea efecte adverse. Acestea include acneea, agitaţie , excitare şi o reducere a nivelelor de colesterol ţbunţ, care poate conduce la apariţia afecţiunilor cardiovasculare. Acest supliment ar trebui reclasificat drept steroid de către FDA şi este un produs intezis de către NFL, Olympics şi alte organizaţii sportive majore.
• Antioxidanţi. Substanţe care previn sau împiedică oxidarea celulară (distrucţia
celulară) de către radicalii liberi.
• Arginina. Aminoacid esenţial cu efecte de susţinere a sistemului imun şi de
promovare a anabolismului. Este un element necesar pentru creştere, funcţionarea sistemului imunitar, cicatrizarea rănilor şi pentru numeroase etape ale metabolismului proteic. Arginina este necesară pentru producţia de hormon de creştere. Este deasemenea un precursor al oxidului nitric, o substanţă critică care susţine funcţionarea sistemelor cardiovascular, nervos şi imun şi care este esenţială pentru dezvoltarea musculară. Arginina este un element esenţial pentru formarea spermei jucând astfel un rol vital în fertilitatea masculină.
• Acidul ascorbic. Cunoscut sub denumirea de vitamină C. Este o vitamină
solubilă în apă şi un antioxidant. Organismul nu poate depozita vitamina C astfel că trebuie administrată regulat. Nu este rezistentă la căldură astfel că prin prepararea alimentelor este distrusă. Vitamina C are un rol primordial în formarea de colagen, substanţa proteică principală a structurii organismului. Deasemenea susţine producţia de produşi chimici vitali pentru organism. Vitamina C este deasemenea un detoxifiant (ajută la purificarea organismului de toxine).
• Aspartam. Este un îndulcitor artificial. Denumirea comercială-NutraSweet;este
un îndulcitor artificial. Există persoane care trebuie să evite administrarea Aspartamului. Aceste persoane nu pot metaboliza aminoacidul fenilalanină care este un ingredient al aspartamului; deasemenea există persoane cărora acest produs le poate provoca dureri de cap. Este un produs de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul. Aspartamul este produs din aminoacizii L-asartic şi L-fenilalanină. A fost aprobat pentru utilizarea în produse comerciale încă din 1981. Deoarece căldura determină pierderea puterii de îndulcire nu poate fi utilizat pentru gătirea alimentelor.
• Aspirina. Poate reduce durerea care apare după un effort fizic crescut şi poate
reduce riscul de apariţie a afecţiunilor cardiace. Deasemenea poate reduce riscul de cancer de stomac sau de laringe.
• ATP (Adenosine trifosfat). Sursă de energie pentru organism.
• Complexul de vitamine B. Este un grup de 11 vitamine care acţioneazăsinergic
în organism. Toate aceste vitamine joacă un rol vital în conversia alimentelor în
energie. Sunt esenţiale pentru funcţionarea normală a sistemului nervos şi pentru menţinerea unei bune digestii. Susţin sănătatea pielii, părului şi ochilor. Sunt vitamine solubile în apă, ceea ce semnifică faptul că nu pot fi stocate în organism şi trebuie înlocuite zilnic.
• B1 (Tiamina). Este o vitamină care menţine nivelele de energie, susţine
funcţionarea creierului (memoria). Are rol în digestie. Este un element necesar pentru metabolismul zahărului în scopul furnizării de energie. Menţine sănătatea sistemului nervos. Consumul crescut de alcool determină apariţia unor deficienţe atât de vitamină B1 cât şi ale altor vitamine ale complexului B.
• B2 (Riboflavina). Are rol în producerea de energie şi de aminoacizi. Are rol în
obţinerea energiei din proteine, carbohidraţi şi grăsimi. Are rol în menţinerea sănătăţii aparatului vizual şi în menţinerea sănătăţii pielii.
• B3 (Niacina). Este o vitamină importantă în metabolismul carbohidraţilor,
formarea testosteronului şi a altor hormoni, formarea hematiilor şi în menţinerea integrităţii celuleor. Susţine organismul în utilizarea proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor. Este necesară pentru menţinerea sănătăţii sistemului nervos şi a sistemului digestiv. Deasemenea reduce nivelele crescute de colesterol sanguin atunci când este administrată în cantităţi mai mari de 1000 miligrame zilnic.
• B5 (Acid pantotenic). Este o vitamină care susţine metabolismul carbohidraţilor,
proteinelor şi grăsimilor; deasemenea susţine sinteza de hemoglobine. Are rol în eliberarea de energie din proteine, carbohidraţi şi grăsimi. Este necesară pentru susţinerea unei varietăţi de funcţii organice, incluzând menţinerea sănătăţii sistemului digestiv.
• B6 (Piridoxina). Este o vitamină care susţine metabolismul glicogenului şi
nitrogenului; producţia şi transportul de aminoacizi; producţia şi menţinerea celulelor roşii (hemoglobina). Este esenţială pentru utilizarea proteinelor de către organism. Este necesară pentru producerea celulelor roşii, ţesuturilor nervoase şi a anticorpilor. Femeile care iau contraceptive orale au nivele mai reduse de B6.
• B12 (Cobalamină). Este necesară pentru metabolismul carbohidraţilor,
proteinelor şi al grăsimilor. Este importantă pentru sinteza de aminoacizi şi acizi graşi; este esenţială pentru dezvoltarea şi întreţinerea celulelor nervoase şi a hemoglobinei. Este denumită vitamina anti-stress şi este uneori prescrisă pentru reducerea stărilor de stress.
• BCAA (Branch Chain Amino Acids). Leucina, Valina şi Izoleucina sunt
denumiţi uneori aminoacizi “ramificaţi” datorită structurii lor moleculare şi sunt aminoacizi esenţiali importanţi recunoscuţi pentru beneficiile anticatabolice la nivel muscular. Sunt denumiţi BCAA deoarece structural se ramifică în alte lanţuri atomice în loc să formeze o structură liniară. Studiile au demonstrat că BCAA influenţează semnificativ dezvoltarea musculară, măresc pierderea de ţesut gras susţin sinteza proteică şi inhibă catabolismul proteinelor, astfel încât BCAA prezintă efecte puternice anabolice şi anticatabolice asupra organismului. Aceşti aminoacizi pot potenţa eliberarea unor hormoni anabolici, precum hormonul de creştere. Administrarea  regulată de BCAA ajută organismul în menţinerea unei balanţe de nitrogen pozitive. In această stare, organismul îşi dezvoltă muşchii şi îşi reduce ţesutul gras mult mai adecvat. Studiile au arătat că sportivii care îşi administrează BCAA prezintă o reducere a ţesutului gras mai mare în raport cu cei care nu îşi administrează BCAA. BCAA sunt utilizaţi şi ca sursă de energie pentru celulele musculare. In timpul exerciţiilor fizice prelungite, BCAA sunt eliberaţi din muşchi iar scheletele de carbon sunt utilizate ca combustibil în timp ce zonele de nitrogen sunt utilizate pentru formarea unui nou aminoacid, Alanina este apoi convertită în glucoză de către ficat. Această formă de producere a energiei este denumită ciclul alanină-glucoză şi joacă un rol major în menţinerea echilibrului glicemic al organismului.
• Betacaroten. Este un fitonutrient carotenoid cu activitate antioxidantă şi este în
acelaşi timp o provitamină A. Pe lângă rolul de furnizare către organism a unei surse sigure de vitamină A, betacarotenul are rol în protejarea celulelor faţă de acţiunea dăunătoare a antioxidanţilor. Este un nutrient important în susţinerea funcţiilor metabolice ale organismului , precum şi în refacerea fizică după un program de exerciţii. Betacarotenul este o forma vegetală a vitaminei A. Are rol în funcţia vizuală, funcţia imună şi în dezvoltarea osoasă. Nu este un produs toxic. Surse bogate în betacaroten sunt: morcovii, cartofii dulci, castraveţi, cantalup, spanac şi broccoli.
• Beta-hidroxi Beta-Metilbutirat (HMB). Este un compus existent în organism
care reprezintă un metabolit esenţial al aminoacidului Leucină. Studiile au constatat că nivelul de HMB se reduce în perioadele de catabolism muscular indus de stress. Studiile au arătat deasemenea că HMB poate creşte nivelul de dezvoltare a dimensiunii şi forţei musculare atunci când administrarea sa este combinată cu exerciţii fizice de rezistenţă. HMB este necesar deoarece în condiţii de stress organismul nu poate produce suficient HMB pentru a satisface necesităţile crescute ale organismului. Deasemenea stressul poate altera enzimele sau concentraţia unor produşi biochimici ceea ce duce la o reducere a producţiei de HMB. O altă teorie susţine că HMB poate controla nivelul enzimelor responsabile de procesele de distrucţie a ţesuturilor musculare.
• Valoare biologică (VB). Este un parametru care măsoară eficienţa utilizării
proteinelor de către organism. Valoarea Biologică se calculează prin calcularea aportului de nitrogen versus excreţia de nitrogen după administrarea unei cantităţi cunoscute de proteină. In teorie  VB de 100 este valoarea maximă. Deşi unele studii pretind că proteinele din zer prezintă nivele ale VB mai mari de 100, aceasta se referă la un scor chimic şi nu la valorile biologice..
• Biotina. Este o vitamină care susţine metabolismul energetic , sinteza de acizi
graşi şi de acizi nucleici.
• Bor. Studiile arată că borul ajută la reţinerea de către organism a mineralelor
calciu şi fosfor. Mari cantităţi de bor , peste 10 miligrame zilnic, pot fi toxice, în special pentru organele care produc testosteronul. Urme de bor există în toate tipurile de alimente (chiar şi în vin), cea mai mare concentraţie în prune , struguri, ţelină.  Un studiu din 1987 efectuat pe femei aflate în postmenopauză a arătat că administrarea borului poate creşte semnificativ nivelele de testosteron iar din momentul în care nivelele de testosteron au ajuns la normal acestea s-au menţinut constante indiferent de cantitatea de alimente cu conţinut crescut de bor administrată. Deşi nu s-a demonstrat faptul că borul poate susţine creşterea masei musculare prin creşterea nivelelor de testosteron, o absenţă a borului din dietă poate avea un impact negativ asupra eficienţei utilizării energiei.
• Cartilaj bovin. Sursă de mucopolizaharide cu proprietăţi antiinflamatorii şi protective pentru articulaţii.
• Colostru bovin. Este extras în mod obişnuit de la vaci. Are proprietăţi similare cu colostrul uman.  Prezintă valori nutriţionale superioare ceea ce îl face un supliment util deşi adulţii nu pot absorbi anticorpii şi factorii de creştere conţinuţi cu eficienţa cu care îi poate absorbi un nounăscut.
• Tesut Adipos Brun (TAB). Un tip de grăsime specializată care este recunoscută pentru proprietatea de a converti caloriile obţinute prin metabolizarea grăsimilor în căldură, ceea ce îl face util în disiparea caloriilor în exces.
• (BUCKWHEAT). Plantă cu flori albe şi seminţe triunghiulare originară din
Asia. Conform studiilor pe animale este mai bună decât caseina  (proteină din lapte) în promovarea creşterii musculare şi în dezvoltarea organismului ca şi în reducerea concentraţiei lipidelor din sânge. Pentru persoanele alergice la glutenul din grâu, este un aliment fără gluten cu efecte benefice similare. BUCKWHEAT prăjit este cunoscut sub denumirea de kasha. Este disponibil sub formă de făină.
• Cafeina. Este un alcaloid care stimulează producerea de energie şi menţine o
stare de alertă. Cafeina creşte rezistenţa în timpul unei activităţi submaximale prelungite prin creşterea nivelelor de adrenalină din sânge, permiţând astfel o distrucţie mai rapidă a celulelor grase în timpul activităţii aerobice. Cafeina măreşte deasemenea forţa contracţiei musculare.
• Calciul. Este cel mai abundent mineral din organism; este esenţial pentru
formarea şi repararea oaselor şi dinţilor şi deasemenea este esenţial pentru transmisia nervoasă, contracţia musculară şi alte activităţi metabolice. Deficienţe de calciu pe termen lung produc boli degenerative la nivel osos.
• Carbohidrati. Există două forme fundamentale de carbohidraţi: simpli şi
complexi. Carbohidraţii simpli nu conţin fibre ţi se găsesc în zaharuri rafinate, sucuri de fructe sau compoturi de mere. Problema reprezentată de consumul de carbohidraţi este că ei promovează o secreţie crescută de insulină care conduce în scurt timp la hipoglicemie.  Carbohidraţii complexi sunt absorbiţi mai lent astfel că ei nu produc o creştere atât de mare a nivelelor de insulină. Carbohidraţii reprezintă sursele primare de energie pentru organism; sunt metabolizaţi sub formă de glucoză şi sunt metabolizaţi sub formă de glicogen (iar excesul este depozitat sub formă de grăsime). 1 gram de carbohidraţi produce 4 calorii.
• Carnitina (L-carnitina). Este un aminoacid non-structural care transportă
acizii graşi în celulele musculare pentru a fi utilizaţi sub formă de combustibil. Carnitina este solubiilă în apă şi poate fi produsă în organism din aminoacizii lizină şi metionină cu asistenţa vitaminelor C, B6 şi niacină care acţionează ca coenzime. Carnitina a fost descoperită în carne în 1905 şi a fost denumită vitamina T, crezându-se iniţial că este o vitamină. 98% din carnitina din organism există în inimă şi muşchii scheletici. Jumătate din necesarul de carnitină al organismului provine din surse alimenatre, incluzând carnea de vacă, de pui, peştele. Fără a-şi administra cantităţi suplimentare de carnitină unele persoane nu pot utiliza grăsimile ca energie.
• Caseina. Este o proteină primară găsită în lapte alături de proteina din zer.
Caseina este fracţiunea proteică insolubilă a laptelui. Este absorbită mai lent decât proteina din zer şi oferă organismului aminoacizi pe o perioadă extinsă în comparaţie cu proteina din zer, fracţiunea proteică solubilă a laptelui.
• Catabolic. Condiţie metabolică în care  are loc distrucţie de ţesut muscular şi eliberează energie.
• Catabolism. Fenomenul de distrucţie a proteinelor din ţesuturile musculare.
• Cat’s Claw. O plantă utilizată în America de Sud de către medicina populară pentru efectele sale protective antiinflamatorii şi de protecţie a sistemului imunitar
• Extract din embrion de pui. Conţine oligopeptide (aminoacizi cu lanţuri scurte)
şi aminoacizi esenţiali ca şi elemente minerale (fier, cupru, cobalt, seleniu, zinc). Peptidele conţinute de acest extras posedă proprietăţi de stimulare celulară şi proprietăţi protective. Peptidele indică faptul că există receptori pentru activarea factorilor de creştere. Extractul are acţiune tonică generală şi de stimulare a glandelor suprarenale. Deasemenea acţionează ca un stimulant moderat şi antidepresiv; îmbunătăţeşte libidoul, erecţia, spermatogeneza şi alte aspecte ale funcţiei sexuale la bărbaţi şi femei. Deasemenea îmbunătăţeşte somnul şi promvează pierderea în greutate.
• Chitosan. Este un produs natural extras din chitină (existentă în extrasele din
cochiliile crustaceelor). Chitosanul şi chitina pot fi utilizate pentru a inhiba digestia grăsimilor şi ca agent de transport pentru medicamente. Deasemenea a u fost utilizate ca substanţe cu rol de reducere a nivelelor de colesterol. Chitosanul este considerat un “blocant al absorbţiei grăsimilor” prin combinarea cu grăsimile în intestinul subţire. Efectul advers al chitosanului este faptul că din moment ce provine din alimente marine, unele persoane manifestă răspunsuri alergice faţă de el. Deasemenea este nevoie de o concentraţie crescută de chitosan pentru combinarea eficientă cu grăsimile.
• Colina. Acid gras implicat în producerea de neurotransmiţători în creier. Arerol
de reglare a stării psihice, apetitului, comportamentului, memoriei etc. Este cel mai eficient în forma fosfatidilcolină. Se crede că susţine concentrarea şi starea de alertă.Studiile indică faptul că îmbunătăţeşte performanţa cognitivă. Nivelele sanguine de colină se reduc în timpul exerciţiilor fizice.
• Condroitina. Este extrasă din trahea bovinelor sau din cartilajul de rechin. Este
un component major al ţesuturilor ligamentare, în special al cartilajelor.. Condroitina poate stimula repararea celulelor cartilajelor şi deasemenea inhibă enzimele care provoacă afectarea articulaţiilor.
• Crom/Crom Picolinat. Cromul creşte eficienţa hormonului insulină, care este
eliberat de către pancreas după consumul de carbohidraţi şi proteine. Cromul acţionează asupra receptorilor  celulelor musculare făcându-I mai sensibilila insulină (care permite depozitarea unei cantităţi mai mari de carbohidraţi sub formă de glicogen în celulele musculare într-o proporţie mai mare decât depozitarea acestora sub formă de lipide în celulele grase). Deasemenea insulina susţine utilizareea de către muşchi a aminoacizilor pentru construcţia de proteine musculare. Cromul poate promova dezvoltarea musculară şi poate reduce volumul de grăsime corporală (astfel are rol în dezvoltarea unui ţesut muscular de calitate). Exerciţiile fizice cresc rata de excreţie a cromului.
• Crisina. Este o antiaromatază care stopează convertirea excesului de
testosteron în estrogen. Deasemenea este un compus cu o activitatea antivirală semnificativă- în special în relaţie cu HIV. Are efect antistres de calmare prin acţiunea asupra receptorilor benzodiazepenici. Poate reduce secreţia de cortizol prin reducerea stresului organismului. Poate acţiona ca antiestrogen inhibând activitatea aromatazelor şi limitând conversia testosteronului în estrogen.
• Citrimax. Vezi Hydroxycitrat.
• Clenbuterol. Acest medicament este clasificat drept betaantagonist şi este
utilizat pentru tratarea astmului. Nu este un steroid anabolic sau un hormon de creştere. Nu este aprobat pentru vânzare în Statele Unite, însă este vândut în Europa, sub diferite nume precum Spiropent, Monores şi Ventipulmin. Cercetătorii au observat în 1987 un efect neobişnuit la animale atunci când li se administrează acest medicament. A avut loc o dezvoltare musculară şi o reducere a stratului de grăsime. Principalele efecte adverse asociate cu acest medicament include tremor, tulburări ale ritmului cardiac, dureri de cap, stare de nervozitate, transpiraţii excesive şi insomnie. Culturiştii îl utilizează deoarece mimează acţiunea epinefrinei. Stimulează termogeneza (transformarea caloriilor în căldură) ceea ce determină o reducere a stratului adipos. Efectele adverse încep de la doze de peste 80 micrograme. Doza utilizată pentru tratamentul astmului este de 20-40 micrograme zilnic. Doza de la care s-ar obţine o dezvoltare musculară semnificativă ar fi de peste 80 micrograme ceea ce este considerat de către oamenii de ştiinţă periculos şi neetic. O altă problemă este faptul că efectele care se obţin prin administrarea sa  dispar în scurt timp. Culturiştii care l-au utilizat susţin că este mai bun pentru reducerea stratului adipos (definire musculară) decât pentru dezvoltare musculară.
• Coenzima Q10. Acest antioxidant are proprietăţi protectoare asupra inimii şi
rol în producerea de energie. CoQ10 este implicată în producerea de energie celulară. Câteva studii au raportat o rezistenţă crescută după administrarea de CoQ10. Este considerată unul din cei mai buni antioxidanţi. Are rol ergogenic ca urmare a rolului jucat într-un proces celular care conduce la sinteza de ATP.
• Colostrum. Colostrum este un fluid produs de către glandele mamare ale
femeii anterior producţiei de lapte. Are o concentraţie crescută de imunoglobuline, agenţi antimicrobieni şi factori hormonali. Colostrul oferă beneficii majore asupra sistemelor imun şi gastrointestinal. Colostrum bovin este extras în mod obişnuit de la vacă, deoarece acesta este un produs cu proprietăţi similare colostrumului uman. Adulţii nu pot absorbi atât de eficient ca un nou nâscut anticorpii şi factorii de creştere. Totuşi prin valorile nutriţionale superioare este un supliment util.
• Acid Linoleic Conjugat (ALC). Se găseşte în lapte şi în carnea macră.
Denumirea desemnează combinaţia de izomeri poziţionali şi geometrici ai acidului linoleic gras. Este un acid gras derivat din acidul linoleic (acid esenţial). Studiile au arătat că ALC poate creşte masa de ţesut muscular pur şi reduce grăsimea. Deasemenea poate inhiba dezvoltarea tumorilor şi mări funcţia sistemului imunitar. Se găseşte în mod natural în carne de vită, brânză şi lapte.
• Cupru. Activ în depozitarea şi eliberarea fierului pentru formarea de hemoglobină
• Cortizol. Hormon catabolic a cărui secreţie creşte în perioadele de stress
atunci când organismul este supus unei traume cum ar fi exerciţiile fizice intense, inclusiv antrenamentul cu greutăţi. Excesul de cortizol creşte rata de catabolism (distrucţia proteinelor musculare). Cortizolul promovează eliberarea aminoacizilor din muşchi şi transportul lor în ficat unde sunt convertiţi în glucoză.
• Creatina (monohidrat). Este un combustibil muscular care este extras în
mod natural din carne şi peşte sau poate fi sintetizat în laborator. Ajunsă în muşchi creatina se combină cu fosforul formând creatin fosfatul (CF), un produs chimic care reface sursa de energie musculară-Adenozin Trifosfatul (ATP). CF susţine eforturile musculare intense pentru perioade scurte de timp în special pentru sportivii care concurează în sporturi de forţă sau sprint astfel că aceşti sportivi vor avea un avantaj dacă îşi administrează suplimente de creatină. O cantitate mai mare de creatin fosfat în celulele musculare susţine o rezistenţă mai mare la oboseală. Deasemenea creatinfosfatul ajută la transferul de energie în celulele musculare, grăbind astfel acţiunea , ceea ce poate spori performanţele în sporturile axate pe procese aerobice. Studiile arată că persoanele care îşi administrează suplimente cu creatină se refac mai rapid şi resimt o oboseală mai mică după efectuarea programului de exerciţii fizice.Cantităţi insuficiente de fosfocreatină  pot conduce la o senzaţie de oboseală intensă musculară. Creatin Monohidratul susţine producţia de ATP la nivele optime în timpul exerciţiilor fizice prelungite.
 De ce Monohidrat? Creatina se găseşte în câteva forme. Creatin Monohidrat, Creatin Fosfat şi o formă lichidă. Creatin Fosfatul este mult mai scump de fabricat. Creatina lichidă are numeroase probleme asociate. Creatina începe să devină instabilă atunci când este mixată cu apă. In 24 de ore începe să se transforme în creatinină care este o substanţă inutilă pentru organism. Cea mai bună formă de creatină este creatina monohidrat care este absorbită mai bine deoarece este mai stabilă, rezultând o concentraţie mai mare de creatină disponibilă.
 ATP este molecula care eliberează energie pentru contracţia musculară, distrucţia şi sinteza de proteine şi alte reacţii care necesită energie. Eliberând legătura cu fosfatul pentru eliberarea de energie, ATP se transformă în ADP. Problema este că cantitatea de ATP depozitată în celulele musculare este limitată. In funcţie de intensitatea activităţii fizice rezervele de ATP pot fi convertite în ADP chiar în câteva secunde. Pentru activităţi fizice pe perioade lungi există trei căi de refacere a rezervelor de ATP: (1) ATP poate fi refăcut utilizând energia derivată din oxidarea grăsimilor şi carbohidraţilor. Acesta este un proces lent de producere a energiei, care are loc în mitocondrii;  (2) Refacerea ATP prin intermediul acidului lactic, care este utilizat pentru producerea de energie, care transformă ADP în ATP; (3) Prin intermediul creatin monohidratului care susţine creatin fosfatul în crearea a mai mult ATP din ADP în intervale de câteva secunde. Este un proces pe termen scurt în care excesul de energie susţine refacerea ATP fără a fi nevoie de carbohidraţi, grăsimi sau oxigen .
• Creatina (titrat). Este mai ieftină decât creatina efervescentă, cu aceeaşi
solubilitate şi absorbabilitate totală. Rezultatul este o creatină solubilă. Procesul de titrare semnifică modificarea PH-ului apei când este introdusă pulberea de creatină. Soluţia cu PH alterat permite ca peste 95% din creatină să se transforme în soluţie, astfel că tu primeşti o creatină dizolvată.
• Diuretic. Este orice agent sau compus care creşte fluxul de urină din
organism. Diureticele pot proveni din ceaiuri din plante sau pot fi medicamente care stimulează eliminarea renală a electroliţilor şi apei. Se clasifică în funcţie de mecanismul de acţiune asupra rinichilor. Sportivii utilizează diureticele pentru a stimula eliminarea apei în scopul accentuării definiţiei musculare. Majoritatea federaţiilor de culturism şi fitness au interzis utilizarea diureticelor şi au introdus teste pentru depistarea utilizării lor de către sportivi.
• DHEA (Dehidroepiandrosteron). Un hormon secretat de către glandele
suprarenale şi utilizat de către organism pentru producţia de hormoni masculini (androgen) şi hormoni feminini (estrogen); prezintă efecte pozitive asupra stării psihice şi energiei persoanelor de peste 40 de ani a căror producţie de DHEA s-a redus. A fost considerat “Fântâna Tinereţii” deoarece secreţia se reduce rapid odată cu înaintarea în vârstă iar administrarea suplimentară a acestui hormon ameliorează efectele negative biologice determinate de înaintarea în vârstă. Studiile arată că persoanele cu cele mai mari nivele de DHEA au o sănătate cardiovasculară mai bună.
• DMAE (Dimetil-amino-etanol). Studiile arată că are efecte de
minimalizare a formării de lipofuscină la nivelul creierului. Are un rol participator în sinteza de acetilcolină. DMAE are rol în stabilizarea unui tipar de somn normal.
• DNP (2,4 dinitrofenol). Este primul medicament pentru pierderea de
greutate,apărut în 1933. DNP este un cristal galben uşor solubil în apă. După administrarea intravenoasă creşte rata metabolismului cu peste 30% în mai puţin de un minut, revenind la normal în perioade variabile cuprinse între 6 şi 48 ore. Totuşi DNP prezintă numeroase efecte adverse: orbire şi chiar moarte. Deşi pierderea de greutate este semnificativă este un medicament foarte periculos. Numele comercial pentru DNP este Hexalon. DNP este în prezent clasificat ca un toxic.
• DOMS (Delayed-onset muscle soreness- Oboseală musculară tardivă).
Durere şi oboseală musculară resimţită la câteva zile după un antrenament dur.
• ECA Stack. Supliment termogenic care conţine efedrină, Cafeină, Aspirină.
Este un produs popular printre practicanţii de culturism şi fitness. Aceste trei ingrediente prezintă un efect sinergic atunci când sunt administrate simultan ceea ce îmbunătăţeşte semnificativ rezultatele în raport cu administrarea lor separată.
• Echincea. Plantă cu proprietăţi protective asupra sistemului imunitar. Poate
fi utilizată şi pentru protejarea corpului împotriva stressului natural care se exercită asupra sistemului imunitar în timpul efectuării unor antrenamente intense cu greutăţi crescute.
• Ou (proteina din ou). Este o sursă de proteine cu un PER crescut (“Protein
Efficiency Ratio”- raport de eficienţă proteică). In suplimentele proteice se întâlneşte de obicei forma albuşului de ou (albumina) care evită creşterea nivelelor de colesterol. Proteina din ou reprezintă un standard în funcţie de care sunt măsurate toate celelalte proteine datorită procentului crescut de aminoacizi esenţiali (care trebuie administraţi organismului prin alimente sau suplimente).
• Efedrina. Este un ingredient activ existent în planta orientală Ma Huang;
are rol atât de energizare cât şi în pierderea de greutate. Este un agent termogenic puternic: eliberează norepinefrină, un neurotransmiţător care exercită efecte stimulante. Acelaşi neurotransmiţător semnalizează sistemului nervos simpatic răspunsul “luptă sau fugi”. Utilizarea efedrinei se va face doar pe perioade scurte de timp. Ciclizarea efedrinei poate evita efectele adverse şi poate îmbunătăţi rezultatele antrenamentului dur şi poate îmbunătăţi rezultatele unui antrenament dur. Administrarea efedrinei şi cafeinei simultan produce un efect sinergic de lipoliză (arderea grăsimilor). Efedrina acţionează la nivelul joncţiunilor nervoase, modificând eliberarea şi activitatea norepinefrinei şi acţionând asupra receptorilor beta-2 adrenergici.
• Suplimente ergogenice. Orice produs nutriţional care îmbunătăţeşte performanţa sportivă.
• Acizi graşi esenţiali. (AGE). Include acizii Linoleic, Omega-3 şi grăsimi
mononesaturate. Aceştia sunt consideraţi grăsimi “bune”. Nu pot fi produşi de organism astfel că trebuie furnizaţi prin dietă. Este nevoie zilnic ca 2% din caloriile zilnice să fie oferite de către AGE. Prin consumul de  AGE se oferă organismului precursorii pentru formarea membranelor celulare şi eicosanoizii.
• Grăsimi. Macronutrienţi care sunt surse de energie pe termen lung; deasemenea
au rol în stocarea energiei sub formă de ţesut adipos; sunt necesari pentru absorbţia şi transportul vitaminelor liposolubile şi sunt constituenţi ai hormonilor şi membranelor celulare. Un gram de grăsimi este egal cu nouă calorii. Un pound conţine 455 grame de grăsimi astfel că 455 grame de grăsimi echivalează cu 4025 de calorii / pound de grăsime. Astfel pentru a pierde un pound de grăsime trebuie să pierdeţi 4025 calorii.
• Fibre. Sunt cu atât mai valoroase cu  cât sunt mai insolubile. Fibrele insolubile
reduc riscul de cancer de colon şi de hipertensiune arterială. Fibrele din fructe par să prezinte beneficiimai mari în raport cu fibrele din cereale sau din legume, deoarece fructele prezintă o mare cantitate de pectină care este o fibră insolubilă în apă. Cu cât este mai mic gradul de solubilitate cu atât mai puţine sunt caloriile. Pentru a reduce disconfortul intestinal este recomandabilă consumarea alimentelor care conţin fibre după programul de exerciţii.
• Flavonoizi. Este un grup de compuşi cu o structură moleculară specifică care se
găseşte într-un procent crescut în plante. S-a constatat că prezintă numeroase efecte benefice, precum proprietăţile antiinflamatorii şi anticancerigene.
• Ulei din seminţe de in. Este o excelentă sursă de acizi graşi omega 3 şi
alfa linoleic (acizi graşi esenţiali). Administrarea suplimentară reduce nivelele colesterolului, riscul bolilor cardiovasculare, creşte senzaţia de saţietate şi îmbunătăţeşte integritatea celulară.
• Radicali liberi. Sunt molecule cu reactivitate crescută care pot distruge
ţesuturile prin oxidarea lipidelor din membrana celulară şi prin lezarea AND-ului, materialul genetic celular. Radicalii liberi sunt produşi prin procesele normale de metabolizare a aerului şi alimentelor ca şi prin expunerea la fum de ţigară, lumină solară excesivă şi agenţi poluanţi. Antioxidanţii neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să provoace efecte negative.
• Gamma Butirolactona (GBL). Vezi GHB (Gamma Hydroxybutirat).
• Gamma Hydroxybutirat (GHB). GHB este un carbohidrat simplu care se
găseşte în celulele organismului uman. GHB este atât un metabolit cât şi un precursor al aminoacidului GABA (Acid Gamma Aminobutiric). FDA a caracterizat GHB ca un drog de “viol” şi urmăreşte să îl îndepărteze de pe piaţă. GHB administrat izolat nu are efecte negative dar administrat împreună cu mari cantităţi de alcool stimulează o persoană să se angajeze în relaţii sexuale şi apoi să uite ce s-a întâmplat. Atât alcoolul cât şi GHB sunt metabolizate de aceeaşi enzimă.
• Garcinia Cambodgia. Fruct provenit din India care conţine Acid Hydroxicitric
(HCA), un acid organic care influenţează metabolismul carbohidraţilor şi grăsimilor.
• Usturoi. Produce o reducere a nivelelor de colesterol, scade presiunea sanguină
şi are rol anticancerigen împotriva unor tipuri de cancer. Unele studii au arătat că usturoiul măreşte catabolizarea grăsimilor şi măreşte rata de formare a ţesutului gras brun care converteşte caloriile în căldură, disipând astfel excesul de calorii.
• Genistein. Compus protector împotriva cancerului. Se găseşte în produsele
bazate pe soia. Inhibă producţia unor proteine care altfel ar ajuta celulele canceroase să reziste la distrugerea lor de către sistemul imunitar.
• Gingko Biloba. Este o plantă care stimulează acuitatea mintală. Unele cercetări
au arătat că Gingko Biloba creşte fluxul sanguin la nivelul creierului. Deasemenea măreşte nivelele de ATP şi protejează împotriva radicalilor liberi. Combinat cu ghimbir reduce stressul psihic indus de stările de anxietate.
• Ginseng. O familie de plante cu efecte asupra nivelelor energetice. Există
diverse tipuri de Ginseng (asiatic, american, siberian). Unele tipuri de Ginseng produc un efect de stimulare mentală. Un anumit tip de ginseng denumit Ginsenoside RB acţionează favorabil asupra persoanelor cu deficienţe de memorie prin creşterea secreţiei de acetilcolină. Studiile sugerează deasemenea că extractul de ginseng a îmbunătăţit procesele de învăţare şi memoria de lungă durată.
• Glucomannan. Este o fibră derivată din rădăcina de Amorphophallus Konjac, o
plantă perenă din familia Araceae. Deşi conţine un procent scăzut de proteine şi lipide, prin conţinutul de glucomannan, această plantă prezintă efecte benefice pentru culturişti. Glucomannan susţine răspunsul insulinei la carbohidraţii cu indice glicemic crescut, care permite  culturiştilor să consume carbohidraţi şi să beneficieze de avantajele unei diete de regim. Deasemenea acest produs susţine reducerea ţesutului adipos al organismului.
• Glucozamina. Este un compus organic care se găseşte în cartilagii şi în lichidul
sinovial de la nivelul articulaţiilor. Ameliorează durerea articulară şi poate grăbi procesul de vindecare în leziunile articulare.
• Glucoza. Este un tip de zahăr care circulă în fluxul sanguin. Concentraţia sa în
sânge reprezintă “glicemia” sau “nivelul de zahăr sanguin”. Toţi carbohidraţii, fie simpli sau complexi, sunt convertiţi în final în glucoză de către organism. Glicogenul este alcătuit din mai multe unităţi de glucoză legate împreună şi reprezintă o formă de stocare a glucozei în muşchi.
• Factor de Toleranţă la Glucoză (FTG). FTG este un complex alcătuit din
crom, acid nicotinic şi aminoacizii glicină, cisteină şi acid glutamic (componenţi ai glutationului). FTG este sintetizat de către ficat. La numeroase persoane este probabil să existe un deficit de crom care să inhibe formarea GTF. GTF se găseşte în alimente precum carnea, brânza, ciupercile şi drojdia de bere.
• Glutamina. Este cel mai abundent aminoacid existent în ţesutul muscular.
Studiile demonstrează că un exces de glutamină în organism sprijină organismul în dezvoltarea musculară prin creşterea nivelelor hormonilor de creştere. Glutamina este importantă deasemenea în menţinerea sănătăţii şi are proprietăţi anticatabolice şi anabolice. In timpul antrenamentelor intense, eliberarea de glutamină din muşchi reprezintă un semnal al iniţierii distrucţiei proteice musculare. Administrarea suplimentară de glutamină va avea un impact semnificativ asupra menţinerii unei balanţe pozitive de nitrogen care este esenţială în dezvoltarea musculară şi în refacerea organismului după antrenament.
• Indice glicemic. Indicele glicemic măsoară doar creşterea zahărului sanguin
după aportul de alimente şi băuturi. IG măsoară cât de mult un aliment afectează nivelul glicemiei (zahărul sanguin).
• Glicerina. Glicerina este un alcool trihidric care este derivat din grăsimi
animale şi emolienţi din plante. Este utilizată în numeroase batoane proteice pentru a oferi batonului o consistenţă redusă şi a-l face uşor de mestecat. Glicerina eliberează 4,3 calorii per gram. Glicerina este un lichid cristalin, vâscos format după scindarea moleculelor grăsimilor. Prezintă jumătate din puterea de îndulcire a zahărului. Este utilizată şi în alte produse precum gumele de mestecat. Motivul pentru care glicerina nu este introdusă în lista carbohidraţilor este faptul că unii producători consideră că glicerina nu influenţează nivelul glicemiei sau secreţia de insulină. Totuşi FDA afirmă că glicerina poate fi considerată un carbohidrat.
• Glicogenul.  Este alcătuit din mai multe unităţi de glucoză legate între ele.
Organismul depozitează glicogen în două zone, ficatul şi muşchii. Doar circa 20 de grame de glucoză se găsesc în fluxul sanguin. Ficatul stochează circa 75-100 grame, deci 300-400 calorii; o oră de antrenament aerobic poate metaboliza jumătate din conţinutul de glicogen din ficat. Muşchii depozitează circa 360 grame sau 1440 calorii. Incărcarea cu carbohidraţi este o tehnică utilizată pentru a creşte încărcarea cu carbohidraţi a muşchilor. Dacă nu se administrează o cantitate suficientă de carbohidraţi are loc o exfoliere a rezervelor de glicogen din muşchi şi ficat. In timp ce carbohidraţii complexi sunt consideraţi mai utili în raport cu carbohidraţii simpli, aceştia din urmă sunt mai eficienţi după un antrenament pentru înlocuirea rapidă a rezervelor de glicogen din muşchi. Carbohidraţii simpli sunt absorbiţi mai rapid şi promovează o creştere a secreţiei de insulină. Soluţia este consumarea imediat după antrenament a unei băuturi cu carbohidraţi (cel puţin 50 grame).
• Glicogen (muscular). Este extrem de important pentru culturism deoarece
reprezintă sursa de combustibil primară care susţine antrenamentul anaerobic de tipul ridicărilor de greutăţi. Glicogenul depozitat într-o grupă de muşchi este disponibil doar pentru acea grupă de muşchi deoarece în muşchi nu există o enzimă glucoz-6-fosfataza care să elibereze glucoza în fluxul sanguin. Muşchii pot absorbi glucoză fără ajutorul insulinei, ceea ce explică de ce practicarea exerciţiilor fizice previne diabetul.
• Glicogen (ficat). Glicogenul depozitat în ficat reprezintă o rezervă de
combustibil care susţine menţinerea nivelelor constante de glicemie (zahăr în sânge). Acest fapt este important deoarece creierul pentru a funcţiona adecvat are nevoie de un aport constant de glucoză.
• Extractde seminţe de struguri. Este o proantocianidină, un produs cu proprietăţi antioxidante importante.
• Ceai verde. Studii recente au arătat că ceaiul verde reduce semnificativ riscul
de dezvoltare a unui cancer de stomac (cu 50%) şi riscul de cancer esofagian (cu peste 60%). Oamenii de ştiinţă cred că polifenolii din ceaiul verde au efecte protective prin combaterea radicalilor liberi. Principalii constituienţi din ceaiul verde sunt polifenolii, cafeina, vitaminele, mineralele, aminoacizii şi alţi compuşi de nitrogen. Deasemenea conţine mici cantităţi de carbohidraţi şi lipide, polifenoli, teanine şi catehine. Conţinutul de teanine determină preţul ceaiului care creşte în raport cu creşterea procentului de teanine.
• Hormon de creştere. Este denumit de către comunitatea medicală somatotro-
pină. Este un hormon anabolic puternic care afectează toate sistemele organismului şi joacă un rol important în dezvoltarea musculară. Este un hormon peptidic, care este compus din numeroşi aminoacizi (191) legaţi împreună. Este rapid metabolizat de către ficat şi are o perioadă de înjumătăţire de circa 17-45 minute. Datorită acestui fapt detectarea hormonului de creştere prin teste specifice este foarte dificilă.
• Guarana. Este o sursă de cafeină provenită din seminţele unei plante din
Amazon. Este populară de mult timp în rândul poporului brazilian datorită efectelor stimulative.
• Guggulsteron. Este un ketosteroid denumit Z-Guggulsteron. Are efect asupra
tiroidei crescând rata metabolică prin stimularea directă a glandei tiroide. Studiile indică faptul că Guggulsteron poate mări nivelele de T4 (tiroxină), unul din cei doi hormoni secretaţi de tiroidă.
• Acid Hydroxicitric (AHC). Este cunoscut sub denumirea de Citrimax. Este un
acid descoperit în fructul Garcinia Cambogia care influenţează metabolismul grăsimilor şi carbohidraţilor. Studiile au arătat că reduce conversia carbohidraţilor în ţesut adipos. AHC inhibă o enzimă cunoscută ca ATP-Citrat liază (enzimă majoră responsabilă de producerea de acid gras). Atunci când AHC blochează producerea de acizi graşi poate provoca o inhibare a glicolizei (catabolismul zahărurilor depozitate în organism).
• HMB. Vezi “Beta-Hydroxy Beta-Methylbutyrat”.
• HDL. High Density Lipoprotein Cholesterol (Lipoproteine cu densitate
crescută). Au rol protector împotriva bolilor cardiovasculare. HDL susţine reducerea nivelelor de colesterol din organism prin transportul său în ficat unde este degradat în bilă şi astfel poate fi excretat din organism.
• Hipoglicemie. Acest termen semnifică un nivel redus al zahărului din sânge. Se
manifestă printr-un un set de simptome: transpiraţii, tremur, agitaţie, anxietate, creşterea ritmului cardiac (pulsul), dureri de cap, senzaţie de foame, slăbiciune, confuzie mentală şi uneori contracţii şi comă. Totuşi se manifestă rar deoarece organismul are o serie de mecanisme de rezervă care intră în acţiune pentru prevenirea apariţiei hipoglicemiei.
• IGF-1. Cunoscut ca factor de creştere insulin-like. Este un important hormon
pentru creşterea musculară. In mod natural se produce de către organism ca răspuns la exerciţiul fizic şi este necesar pentru funcţionarea fiziologică normală. Excesul de IGF-1 poate fi asociat cu un risc crescut de cancer de sân sau cu cancer de prostată.
• Inozitol. Este un factor activ existent în complexul de vitamine B care susţine
convertirea alimentelor în energie. Alături de colină, inozitolul este activ în metabolismul grăsimilor.
• Insulina. Hormon anabolic. Preia zahărul din sânge şi îl transportă în muşchi.
Promovează pătrunderea aminoacizilor în muşchi şi măreşte sinteza de proteine.
O cantitate prea mare de insulină promovează depozitarea zahărului ca grăsime.
• Inzitol. Este numele comercial al Pinitolului, o formă de zahăr studiată de
cercetători în scopul administrării la pacienţii cu deficienţe ale secreţiei de insulină, precum în diabetul mellitus tip 1. Administrarea de Inzitol măreşte aportul de glucoză la nivel muscular şi rezervele de glicogen.
• Ipriflavone. Este unul din numeroşii flavonoizi, cunoscut ca 7-Isopropo
xisoflavonă, care este sintetizată dintr-un tip de izoflavonă provenită din soia. Prezintă efecte anabolice mai ales la nivel osos.
• Fier. Este un mineral esenţial pentru transportul oxigenului în sânge prin
intermediul hemoglobinei şi mioglobinei. Este important pentru producţia de enzime şi pentru susţinerea sistemului imunitar. Un deficit de fier poate cauza cea mai comună formă de anemie. Adolescenţii au nevoie de administrare suplimentară de fier în timpul anilor de dezvoltare; femeile au nevoie de administrare suplimentară de fier în perioada menstruaţiei şi în timpul sarcinii.
• Izoflavone. Sunt fitonutrienţi antioxidanţi, incluzând genisteina şi diadzeina,
care acţionează ca protectori ai receptorilor de estrogeni (minimalizează PMS (sindromul premenstrual) şi efectele adverse ale menopauzei). Reduc nivelele de colesterol.
• Izoleucina. Este unul din cei trei aminoacizi ramificaţi denumiţi BCAA datorită
structurii ramificate a lanţurilor de aminoacizi. BCAA stimulează sinteza proteică şi inhibă catabolizarea proteinelor, prezentând astfel efecte anabolice şi anticatabolice.. Deasemenea aceşti aminoacizi potenţează efectele hormonilor anabolici, precum hormonul de creştere. Ingestia regulată de BCAA menţine organismul într-o balanţă pozitivă de nitrogen. In această stare are loc o accelerare a dezvoltării musculare şi a reducerii ţesutului adipos.
• Kombucha. Este un ceai obţinut prin fermentarea drojdiei de bere, care are
un nivel crescut de elemente nutritive. Este utilizat pentru efectele sale protective asupra sistemului imunitar, efectele de stimulare a producţiei de energie ca şi pentru alte efecte pozitive.  Uneori este denumit ciuperca Kombusha. Există în două forme de viaţă: cultură de drojdie şi sub formă de bacterii care trăiesc în simbioză.
• Lactoferină. Este o glicoproteină care include carbohidraţi ataşaţi de o proteină
simplă. Această proteină conţine 703 aminoacizi cu o configuraţie precisă. Are efecte protective împotriva unui larg spectru de fungi şi viruşi.
• Lactoză. Zahăr prezent în lapte. Există numeroase persoane care prezintă
intoleranţă la acest zahăr în cazul absenţei enzimei lactaseină din organismul lor.
• Lecitină. Sursă de fosfolipide bogate în acizi graşi. Se prezintă sub formă de pulbere uscată.
• Leptină. Este o proteină care este utilizată în regimuri de slăbire. Leptina a fost
descrisă ca un apiodocit- factor de semnalare care după interacţiunea cu receptorii săi induce un răspuns complex, incluzând controlul greutăţii corporale şi furnizarea de energie. Poate fi utilizat şi ca un element cu acţiune rapidă de ardere a grăsimilor. Studiile au arătat că persoanele care au utilizat doxe mari de leptină timp de 6 luni au pierdut greutate prin reducerea stratului de ţesut adipos.
• Leucină. Este unul din cei trei aminoacizi ramificaţi denumiţi BCAA datorită
structurii ramificate a lanţurilor de aminoacizi. BCAA stimulează sinteza proteică şi inhibă catabolizarea proteinelor, prezentând astfel efecte anabolice şi anticatabolice.. Deasemenea aceşti aminoacizi potenţează efectele hormonilor anabolici, precum hormonul de creştere. Ingestia regulată de BCAA menţine organismul într-o balanţă pozitivă de nitrogen. In această stare are loc o accelerare a dezvoltării musculare şi a reducerii ţesutului adipos. Leucina pare să fie cel mai important BCAA deoarece poate influenţa diverşi hormoni anabolici. HMB este un metabolit al leucinei. Cercetătorii sugerează că absenţa leucinei din organism inhibă complet dezvoltarea musculară.
• Acidul linoleic. Este un acid gras esenţial (AGE) care nu poate fi produs de
organism. Se găseşte în uleiuri polinesaturate precum uleiul de floarea soarelui şi nuci.. Este considerat un tip de grăsime “bună”. Este necesar ca aproximativ 2% din totalul zilnic de calorii să provină din acizi graşi esenţiali.
• Nutrienţi lipotropici. Substanţe care previn sau reduc depunerea de grăsime la nivelul ficatului. Aceştia include acizi graşi tip B şi metionină.
• Luteina. Este un fitonutrient carotenoid cu proprietăţi antioxidante important în special pentru protecţia ochilor.
• Licopene. Este cel mai important dintre carotenoizii cu rol antioxidant. Are efecte benefice în prevenirea şi tratamentul afecţiunilor de prostată.
• Ma Huang. Plantă din care se extrage substanţa stimulantă Efedra.
• Maltitol. Alcool dulce care este utilizat ca îndulcitor. Are jumătate din valoarea
calorică a zahărului deoarece nu este complet absorbit de către organism.
• Maltodextrină. Carbohidrat complex cu o structură liniară alcătuită din
molecule de glucoză legate împreună care oferă un aport de energie crescut fără a produce o creştere bruscă a nivelelor de insulină. In medie există un număr de 7 molecule de glucoză care prin legare formează o moleculă de maltodextrină.
• Mangan. Mineral necesar pentru menţinerea integrităţii structurii tendoanelor
şi oaselor.
• Magneziu. Mineral necesar pentru metabolismul energetic şi pentru sinteza de
proteine şi grăsimi, pentru transmisia neuromusculară şi legarea calciului la dinţi etc. Intervine în dezvoltarea oaselor şi este un element necesar bunei funcţionări a sistemului nervos şi a muşchilor.
• Medium Chain Triglycerides (MCT). MCT sunt grăsimi care prezintă
proprietăţi unice. Structura lor moleculară este diferită de a altor grăsimi. Au o lungime mai mică care le permite să fie arse mai rapid de către organism pentru furnizarea de energie. MCT pătrund în mitocondrii (laboratorul de energie al organismului) fără a fi necesar un mecanism de transport specific. MCT reprezintă un supliment atractiv datorită densităţii calorice mari. Au 9 calorii per gram, ca şi grăsimile, însă nu prezintă tendinţă de depozitare sub formă de grăsimi. Studiile pe animale au arătat că acestea prezinte nivele reduse de ţesut adipos atunci când în alimentaţia lor se administrează MCT în locul grăsimilor tradiţionale. MCT promovează dezvoltarea ţesutului muscular pur, reduc excesul de ţesut adipos şi reprezintă un combustibil pentru perioada precompetiţională.
• Melatonina. Este un hormon produs de către glanda pineală care regularizează
ritmurile circadiene; induce somnul şi acţionează ca un antioxidant.
• Metionina. Este un produs sulfuric care conţine aminoacizi esenţiali. Este
important pentru sănătatea părului, a ficatului, producerea de creatină şi a altor aminoacizi şi dezvoltarea musculară.
• Metoxiflavona. Este denumită 5-metil-7-metoxiisoflavonă. Este o flavonă
sintetică care prezintă puternice proprietăţi anabolice, fără a prezenta efecte androgenice. Mă