I: Daca consum alte surse de proteine, am nevoie neaparat si de "Whey Protein"? Nu primesc in fond suficienti aminoacizi din alte surse de proteine? Laptele praf (degresat) este mai ieftin decat "Whey Protein". Chiar daca ar trebui sa consum mai mult lapte praf este mai ieftin decat majoritatea celorlalte surse de proteine.
R: Dintr-un anumit punct de vedere dvs. aveti dreptate.Toti aminoacizii sunt la fel.Aminoacizii cu lanturi ramificate din laptele praf sunt la fel de buni ca cei din suplimentele de tipul "Whey Protein".Exista mai multi in "Whey Protein" dar daca consumati suficient lapte praf puteti realiza acelasi nivel al balantei de nitrogen in organism. Este mai economic sa cumparati 125 de grame de late praf decat sa cumparati 100 de grame de "Whey Protein". Excesul de aminoacizi, insa, va fi eliminat din organism.Nu puteti depozita excesul de aminoacizi asa cum se intampla de exemplu cu grasimile.Unii aminoacizi pot fi convertiti in glutamina, iar altii partial in trigliceride-care dupa cum se stie sunt grasimi saturate! Stim ca grasimile saturate reduc receptivitatea la insulina. Astfel se pune intrebarea: consumul excesiv de proteine reduce receptivitatea la insulina datorita cantitatii mari de de trigliceride din organism?... Proteinele din laptele praf de calitate pot suplini  necesarul de aminoacizi in mod adecva. Totusi tragand linie laptele praf nu are toate beneficiile suplimentelor de tipul "Whey Protein".

I: Ce varsta trebuie sa am pentru  a  putea incepe sa utilizez creatina si alte suplimente?
R: Pentru a incepe sa utilizezi suplimente de tipul creatinei varsta potrivita ar fi undeva  intre 18 si 20 de ani. In cazul unui program nutritional deficitar, pot fi utilizate si inaintea acestei varste suplimente de tipul multivitamine/minerale, suplimente indulcitoare de mese sau suplimente proteice, care vor acoperi anumite deficiente nutritionale. Desi este bine ca majoritatea nutritientilor sa provina din alimente obtinerea nutrientilor deficitari din suplimente este mai utila decat absenta lor din organism.

I: Sunt interesat sa incep un regim bazat pe cantitati mari de proteine si cantitati mici de carbohidrati. Credeti ca este o idee buna ?
R: Exista unele concluzii privind carbohidratii datorita faptului ca primesc informatii incomplete de la colegi, prieteni, din carti, din mass-media. Din nefericire, majoritatea accepta toate informatiile ca fiind reale. Reducerea prea accentuata a cantitatilor de carbohidtrati in cadrul unui program de exercitii poate altera nivelele de T3. T3 sunt molecule tiroidiene active care au rol in modularea ratei metabolismului. Astfel, nivele reduse de carbohidrati vor reduce rata metabolismului. In plus, masa musculara depinde de aportul de carbohidtrati. Astfel de regimuri cu aport redus de carbohidrati vor reduce densitatea musculara si vor aplatiza muschii. Carbohidratii sunt o sursa excelenta de combustibil, astfel ca un consum redus va reduce nivelele de energie. De fapt, am descoperit ca un consum crescut de carbohidrati complecsi la micul dejun si la pranz si absenta carbohidratilor la masa de seara, imbunatateste scaderea in greutate. Este mult mai bun un astfel de regim decat unul in care carbohidratii lipsesc aproape complet din alimentatie.

I: De ce greutatea mea fluctueaza de fiecare data cand ma urc pe cantar ?
R: Exista fluctuatii normale ale greutatii corporale care au loc in fiecare zi. Corpul uman este intotdeauna intr-o continua fluctuatie ; nici o persoana nu prezinta o greutate constanta. Greutatea unei persoane poate creste sau scade in decursul unei zile intre 0,5 si 2,5 kg. Aceste fluctuatii nu au de-a face cu masa de grasime si cu alte variabile. Aceste variabile care contribuie la variatii in cantitatea de apa din corp sunt : retentia de apa, nivelele de hidratare si momentul zilei. In plus, greutatea hainelor, cantitatea de alimente din stomac si anumite medicamente contribuie si ele la variatiile de greutate.

I:   Care sunt nivelele de zahar pe care le pot consuma pe parcursul unei zile ?
R: Un om obisnuit consuma pe parcursul unui an o cantitate de zahar echivalenta cu media greutatii lui corporale. Adica, in medie 70 kg. E o cifra greu de crezut. Majoritatea zaharului in exces se gaseste in alimentele procesate. Pe ambalajele alimentelor este prezentat continutul in zahar descris in cantiatati de ordinul gramelor. In contrast, noi masuram zaharul in linguri, lingurite si cani. Iata un mod rapid si usor de a converti gramele in lingurite. 1 lingurita de zahar cantareste 4 grame. Deci daca un produs are 40 grame de zahar, 40/4= 10 lingurite de zahar.
Concluzie : Pentru un regim nutritional sanatos, mentine consumul de zahar la maxim 40 grame zilnic.
 
I:   Ce tip de calciu este cel mai bun de administrat ?
R: In primul rand, nu utiliza un antacid ca sursa de calciu. De asemenea incearca sa eviti utilizarea unui carbonat de calciu. Administreaza suplimente de calciu care contin 1000 mg de calciu combinate cu 500 mg magneziu. Calciu actioneaza sinergic cu magneziu si vitamina D ; aceste trei elemente combinate conduc la cresterea absorbtiei de calciu. Calciu citrat si calciu gluconat sunt cele mai bune surse de calciu, ca surse de calciu sub forma chelata. Intotdeauna administreaza suplimentul de calciu in cadrul unei mese.
 

I:    Pot sa am incredere in informatiile pe care ni le ofera mass-media in ceea ce priveste nutritia ?
R: Stirile din mass-media se indreapta intotdeauna catre noi descoperiri si prezinta frecvent ideile provenite din laboratoarele stiintifice inainte ca acestea sa fie testate complet. Este foarte posibil ca jurnalistii carora le lipseste o buna intelegere a domeniului nutritiei sa interpreteze in mod eronat principiile stiintifice complexe care stau la baza acestui domeniu. Frecvent, grupurile din mass-media expun publicului ultimele noutati inainte ca acestea sa fie confirmate stiintific. Oamenii de stiinta nu fundamenteaza descoperirile din nutritie prin experimente. Studiile efectuate de acestia ar trebui sa fie replicate inainte ca descoperirile lor sa fie considerate valide. Trebuie sa luam in considerare urmatoarele fapte :
1. Un fenomen care are loc intr-un test pe cobai nu va avea loc in mod sigur pe subiecti umani.
2. Un experiment valid trebuie sa fie de tip « orb ». Participantii nu ar trebui sa stie daca fac parte din lotul placebo.
3. Fiti prudenti in acceptarea rezultatelor.
4. Termenul “se poate” nu e echivalent cu termenul ”va avea loc”.
5. Variabile ascunse pot frecvent sa ascunda rezultate reale.
6. Unele studii pot fi falsificate.
 Toate studiile stiintifice sunt echivoce. Pentru fiecare studiu care trage o concluzie, pot gasi un alt studiu care afirma o concluzie opusa.
 
I: Cum pot afecta inima nivele crescute de homocisteina ? Cum pot sa reduc aceste nivele ?
R: Homocisteina este un produs intermediar, eliberat atunci cand metabolizezi proteine. Spre deosebire de alti aminoacizi, vitali pentru sanatate, homocisteina poate afecta cordul. Homocisteina mareste nivelul de afectare cardiaca atacand celulele din peretele arterelor, marind nivelul de afectare cardiaca atacand celulele din peretele arterelor, marind rata de reproducere a acestora sau provocand coagularea sangelui. Asociatia Cardiologica din SUA considera nivelele crescute de homocisteina un factor de risc independent care poate contribui la aparitia unei afectiuni cardiace.
Au existat cateva studii care sugereaza ca un regim bogat in vitamina B si in acid folic poate reduce nivelele sanguine de homocisteina. De asemenea un stil de viata care include un consum redus de grasimi si exercitii fizice imbunatateste starea de sanatate cardiaca.

I : Ar trebui sa consum shake-uri proteice ?
R : Care este pentru dumneavoastra aportul proteic zilnic ? Daca este inadecvat, exista surse alimentare pe care sa le consumati pentru a creste cantitatea de proteine administrata zilnic ? Produse din carne fara grasimi ca si unele produse lactate sunt bune surse alimentare de proteine. Daca urmariti comoditatea unui aport de proteine cu aport redus de calorii si fara sa fiti nevoit sa apelati la mancare preparata atunci un shake poate fi utilizat.
 
I: De ce ar trbui sa am un aport proteic mai mare de DZN(doza zilnica necesara -0.8/kg) ?
R: Nevoile de proteine cresc pentru cei care fac exercitii fizice dar si pentru cei care trec prin perioade de schimbare in compozitia organismului (perioade de adaptare). De asemenea exista persoane carora proteinele le ofera un nivel crescut de satietate si un nivel mai mare de satietate daca ating nivelele recomandate de calorii. Persoanele care au un program de exercitii fizice au nevoie de un aport proteic superior valorilor DZN deoarece trec printr-o faza de adaptare (pierdere de grasime si/sau cresterea masei musculare), o crestere a nevoilor energetice, o crestere a ratei metabolismului proteic si in perioadele de mentinere cand aportul de calorii e inferior nevoilor energetice.

I: Regimurile cu aport proteic crescut sunt bune pentru cei care incearca sa-si reduca nivelele de grasime ?
R: Orice aport proteic care depaseste 25 % din aportul caloric total va fi considerat exagerat. Nu exista nici un avantaj in cadrul regimurilor hiperproteice pentru subiectii care doresc sa-si reduca nivelele de grasime. Aici e vorba de aportul de calorii. Regimurile hiperproteice sunt in general regimuri hiperproteice care conduc la un sentiment de lipsa de satietate a subiectilor. Aceasta senzatie de foame va conduce la comportamente alimentare necontrolate si la o crestere in greutate. Pierderea initiala de greutate din cadrul unui regim hiperproteic este datorata predominant reducerii cantitatii de lichid din organism.
 
I: Excesul de proteine este depozitat sub forma de grasime ?
R: Depinde de aportul caloric total. Orice tip de calorii care depaseste nevoile de mentinere (excluzand aportul suplimentar necesar cresterii de masa musculara) sunt depozitate sub forma de grasime.
 
I: Proteinele provenite din zer construiesc masa musculara mai rapid in raport cu alte tipuri de proteine ?
R: In genaral nu este adevarata aceasta afirmatie. Exista exceptii posibile in cazul sportivilor supraantrenati si a celor cu regimuri nutritionale deficitare. Pentru indivizii cu regimuri alimentare optime nu exista avantaje nutritionale privind utilizarea proteinelor din zer comparativ cu alte tipuri de proteine. Nu exista anumite tipuri de proteine care sa initieze dezvoltarea musculara. De aceasta sunt raspunzatoare programele de exercitii adecvate.
 
I: Ce tip de suplimente cu aminoacizi construiesc muschi mai rapid ? Cele cu aminoacizi sub forma libera sau cele cu aminoacizi sub forma de peptide ? Care dintre ele este absorbita mai rapid ?
R: Nici unul dintre ele nu construieste muschi mai rapid. Muschi se vor dezvolta conform unui program genetic predeterminat atat cat sunt combinate o nutritie adecvata,  cu un program de exercitii si perioade de recuperare corespunzatoare. Combinatia de aminoacizi liberi si aminoacizi sub forma de peptide este absorbita mai rapid, dar rata de absorbtie nu inseamna un avantaj suplimentar pentru indivizii sanatosi.

I: De ce e nevoie de un supliment de aminoacizi in spectru complet ?
R: Un supliment care contine toti aminoacizii reprezinta un substitut proteic cu aport redus de calorii. Pentru subiectii care evita sursele proteice animale este necesara administrarea de suplimente proteice cu spectru de aminoacizi complet daca obiectivul lor este cresterea masei musculare.

I: Care este diferenta intre un supliment proteic si unul de tip MRP « inlocuitor de mese » (meal replacement powder)?
R: Un supliment de tip MRP « inlocuitor de mese » cuprinde un spectru complet de proteine, carbohidrati , grasimi, un complex destul de consistent de vitamine si minerale asemanator celui continut de o masa. Suplimentul proteic contine predominant proteine.

I: Suplimentele proteice construiesc masa musculara ?
R: Acest lucru nu este adevarat. Programele corespunzatoare de exercitii si o nutritie adecvata construiesc masa musxculara.

I: Exista probleme in cazul regimurilor hiperproteice ?
R: Regimurile hiperproteice pot conduce la pierderea de calciu, cresterea mediului acid (cu efecte negative pentru unii), dezechilibru hidric (reducerea nivelelor energetice si suprasolicitarea ficatului si rinichilor), reducerea ratei metabolismului, aparitia unei dorinte necontrolate de consumare a carbohidratilor si, in final, reducerea nivelului de scadere a greutatii corporale.

I: De ce recomandarile nutritionale pentru carbohidrati sunt mai importante decat cele pentru proteine ?
R: Carbohidratii sunt elementele/substantele pe care organismul le utilizeaza pentru a produce energie si a o converti alti nutrienti in energie (grasimile). Anumite surse de carbohidrati ofera elemente nutritionale importante precum vitaminele, mineralele, fibrele si alte substante cu impact pozitiv asupra sanatatii (bioflavonoide, fitochemicale). Carbohidratii sunt considerati « protectori proteici », salvand proteinele de la utilizarea lor ca surse de energie si lasandu-le a fi utilizate pentru roluri de reparatie tisulara si constructie musculara. In final, creierul si sintemul nervos au nevoie pentru o functionare optima de glucoza. Tocmai de aceea, ne simtim « confuzi » atunci cand trece mai mult timp fara a consuma o cantitate suficienta de carbohidrati.

I: Consumarea in special de carbohidrati dupa ora 7 p.m. e responsabila de cresterea in greutate ?
R: Organismul nu poseda o enzima cu ceas care sa-i indice trecrea orei 7 p.m. si care sa treaca atunci la o depozitare preferentiala sub forma de grasime a carbohidratilor. Toti dintre noi au posibilitatea consumarii unei cantitati de carbohidrati fara ca aceasta sa duca la castig in greutate. Daca se intampla sa va modificati programul zilei si sa luati masa seara fara a va modifica cantitatea zilnica de  calorii, nu sunteti in pericol sa acumulati greutate ca rezultat al unei modificari minore. Ideal este sa va divizati caloriile de-a lungul zilei pentru a preveni fluctuatii mari in nivelele de zahar din sange.

I: Care este rolul insulinei in depozitarea de grasime?
R: Oamenii au nevoie de insulina pentru a supravietui. Dupa orice masa se secreta insulina, rolul sau fiind acela de a depozita energia (glucoza, aminoacizi) in ficat, muschi si tesutul adipos (grasime). Intotdeauna la o masa vom consuma mai multe calorii care vor face necesara depozitarea lor. In orele imediat urmatoare dupa masa, aceasta energie depozitata va fi eliberata pentru a alimenta activitatea organismului.

I: Care este definitia oficiala pentru « zaharuri » ?
R: Sunt mono sau dizaharide (zahar simplu sau dublu, de tipul fructozei sau sucrozei).

I: Este adevarat ca fructele sau fructoza te pot ingrasa ?
R: Fructoza este un indulcitor de electie in cazul unui regim care sa conduca la reducerea grasimii deoarece nu provoaca un raspuns insulinic. Majoritatea companiilor nu il utilizeaza deoarece este foarte scump.

I: Daca consum carbohidrati in cursul noptii ma voi ingrasa ?
R: Daca aportul zilnic calorii permite pierderea in greutate sau mentinerea greutatii corporale si este divizat corespunzator pe durata celor 24 de ore a unei zile-atunci nu veti castiga in greutate.

I: De ce trecrea de la un regim hiperproteic la unul cu consum crescut de carbohidrati poate produce initial un sentiment de slabiciune ?
R: Fiecare unitate de glicogen (glucoza depozitata) contine 2,7 unitati de apa. In cadrul unui regim hiperproteic, depozitele de glicogen sunt reduse, deci si continutul de apa este redus, ceea ce reduce eficienta activitatii celulare. Sentimentul de slabiciune se va normaliza in momentul in care corpul revine la nivelele de hidratare initiale.

I: Consumul de grasimi ma va face obez ?
R: Ca si in cazul mitului carbohidratilor, raspunsul la aceasta intrebare este acelasi. Caloriile care sunt absorbite peste nivelul necesar de mentinere vor fi depozitate sub forma depozitelor de grasime. Totusi, exista studii care arata ca este mai usor sa depui grasime daca consumi cantitati crescute de lipide(lipide). Se pare ca organismul uman utilizeaza mai greu un aport crescut de grasimi in momentele cand aportul caloric este excesiv. De asemenea grasimile furnizeaza o cantitate mai mare de calorii la acelasi cantitate (9 calorii/1 gram pentru fiecare gram de grasime, in raport cu 4 calorii furnizate pentru fiecare gram de carbohidrat/proteina) senzatia de satietate este atinsa mai usor in cadrul regimurilor bazate pe grasime.
Cantitati corespunzatoare de grasimi sunt necasare pentru functionarea optima si pentru mentinerea sanatatii. Grasimile din dieta pot sustine reducerea greutatii corporale prin oferirea unei senzatii de satietate.

I: Consumul de grasimi provoaca cresterea in greutate ?
R: Nu. Americanii se alimenteaza in mod curent cu peste 300 de calorii zilnic in raport cu ceea ce consumau in urma cu 10 ani. Tocmai de aceea sunt mai grasi decat erau atunci. Dimensiunea portiilor, caloriilor, tehnologia si obiceiurile sociale sunt responsabile pentru aceasta stare de fapt. Deci caloriile in exces va pot  face obez.

I: Ar trebui sa elimin complet grasimile din alimentatie ?
R: Aportul caloric din grasimi nu trebuie sa se reduca sub 10 % din aportul caloric total. Grasimile din alimentatie ofera necesarul de vitamine liposolubile si de acizi grasi esentiali.

I: Am auzit ca grasimile din alimentatie au efecte negative. Este adevarat ?
R: Unele grasimi administrate cu moderatie sunt bune. Acizii grasi omega 3 si omega 6 reduc nivelele de colesterol si au efecte pozitive la nivel fiziologic si psihologic.

I: Regimurile cu continut crescut de grasimi sunt sigure ?
R: Regimurile bogate in grasimi saturate vor conduce la cresterea nivelelor de colesterol si la un aport caloric crescut. Aportul de grasimi din alimentatie nu va trebui sa depaseasca niciodata 30% din aportul caloric total.

I: Regimurile bazate pe grasimi ma pot ajuta sa-mi reduc greutatea ?
R: Vei pierde grasimi atunci cand aportul de calorii este inferior caloriilor pe care le consumi, indiferent ca acestea provin din grasimi, proteine sau carbohidrati. Regimurile care contin peste 30 % grasimi vor conduce la reducerea metabolismului si un aport caloric crescut. Un procent redus de populatie (circa 25%) au un organism care functioneza bine in cadrul acestor regimuri bogate in grasimi, pierzand concomitent din greutate. Majoritatea populatiei nu au beneficii de pe urma acestor regimuri.

I: Trigliceridele de tip MCT (medium chain tryglicerides) sustin reducerea greutatii corporale ?
R: Nu exista nici un beneficiu din consumul de MCT (1g MCT furnizeaza 9 calorii) in cadrul unui program nutritional de slabire. Caloriile provenite din MCT vor fi utilizate doar ca sursa suplimentara de energie.

I: Este adevarat ca toate tipurile de grasimi sustin cresterea colesterolului ?
R: Exista unele tipuri de grasimi care reduc nivelele sanguine de colesterol (acizii nesaturati omega 3).

I: Am un regim alimentar hiperproteic, cu un nivel redus de carbohidrati deoarece atunci cand imi maresc consumul de carbohidrati, castig in greutate. De ce se intampla acest fapt ?
R: Exista mai multi factori care contribuie la aceasta. In rimul rand, regimurile cu aport redus de carbohidrati reduc nivelurile de apa din organism (deshidratarea). Nu e vorba de apa extracelulara (asociata cu retentia de apa) ci se pierde apa retinuta in interiorul celulelor musculare care este esentiala pentru functionarea normala si optima a acestora. Atunci cand se mareste aportul de carbohidrati, cantitatea de apa introdusa in celule creste, hidratandu-le. Aceasta conduce la cresterea in greutate insa nu se datoreaza cresterii depozitelor de grasime. Este posibil ca marimea aportului de carbohidrati peste nivelele de mentinere sa conduca si la un anumit nivel de depozitare a grasimii. Reduceti consumul de proteine sau de grasimi pentru a compensa aportul crescut de carbohidrati

I: Am un regim alimentar hiperproteic, cu un nivel redus de carbohidrati deoarece atunci cand imi maresc consumul de carbohidrati, castig in greutate. De ce se intampla acest fapt ?
R: Exista mai multi factori care contribuie la aceasta. In rimul rand, regimurile cu aport redus de carbohidrati reduc nivelurile de apa din organism (deshidratarea). Nu e vorba de apa extracelulara (asociata cu retentia de apa) ci se pierde apa retinuta in interiorul celulelor musculare care este esentiala pentru functionarea normala si optima a acestora. Atunci cand se mareste aportul de carbohidrati, cantitatea de apa introdusa in celule creste, hidratandu-le. Aceasta conduce la cresterea in greutate insa nu se datoreaza cresterii depozitelor de grasime. Este posibil ca marimea aportului de carbohidrati peste nivelele de mentinere sa conduca si la un anumit nivel de depozitare a grasimii. Redu consumul de proteine sau de grasimi pentru a compensa aportul crescut de carbohidrati.

I: De ce persoanele care folosesc regimul nutritional Atkins isi imbunatatesc profilul lipidic sanguin ?
R: Regimul Atkins este un regim scazut in calorii,iar cei care il utilizeaza vor scadea in greutate. Orice scadere in greutate, indiferent de tipul de regim, va imbunatati profilul lipidic sanguin, tensiunea arteriala, glicemia (nivelul zaharului in sange) si nivelele de insulina. Atunci cand persoana nu isi mentine scaderea in greutate, factorii de risc revin. Mentinerea unei scaderi in greutate prin regimul Atkins este incerta.

I: Este adevarat ca un consum de ridicat de carbohidrati contribuie in mod decisiv la obezitate ?
R: Daca aportul de calorii (cel furnizat de componentele(proteine,grasimi,carbohidrati)-ale tuturor meselor, shake-urile si gustarilor din timpul unei zile) este superior celor transformate in energie (consumul caloric al unei persoane-rezultat prin practicarea diferitor activitati de-a lungul unei zile) , atunci orice poate fi depozitat, carbohidrati, grasimi sau proteine.

I: Regimurile bazate pe consum preponderent de grasimi sunt cele mai bune pentru slabit ?
R: Orice regim are un potential de a produce scaderea in greutate, indiferent cat de realist sau nerealist este. Formula e simpla : mananci mai putine calorii decat consumi in timpul unei zile. Toate regimurile se bazeaza pe aceasta formula, desi unele dintre ele isi atribuie rezultatele unei combinatii speciale de alimente sau unor procente calculate de proteine, carbohidrati si grasimi.
Regimurile cu aport preponderent de grasimi au un aport redus de carbohidrati. Aceasta conduce la o crestere a pierderii de apa intracelulara, ceea ce conduce la deshidratarea organismului. Intr-un kilogram de grasime sunt stocate circa 7700 calorii. Pentru a pierde 2,5-5 kg- in cazul unei saptamani (media nivelului reducerii in greutate observata frecvent), e nevoie de o diferenta de 17.000-35.000 calorii intre energia consumata si cea eliberata. Evident ca nu toata aceasta pierdere de greutate provine din reducerea tesutului adipos (grasimii). O mare parte provine din pierderea de apa. Nimeni nu s-a plans pana acum ca nu mai poate incapea in haine din cauza apei ! Problema dumneavoastra nu este apa, ci grasimea. In plus, planul nutritional pentru scaderea in greutate trebuie sa poata fi mentinut in timp. Daca nu, greutatea pierduta va fi recastigata. Universitatea Pittsburgh din Colorado mentine in Registru National denumit National Weight Loss Registry in care sunt trecuti cei care au obtinut scaderi semnificative in greutate mentinute pe perioade mari de timp. Nici una din aceste persoane nu a restrans sever vreun macronutrient (proteine, carbohidrati, grasimi). Tocmai de aceea, pana nu vor aparea studii documentate privind regimurile hiperproteice sau cele bazate pe consum preponderent de grasimi, aceste metode nu pot fi recomandate.

I: Alimentele prelucrate prin tehnici de inginerie genetica pot produce un raspuns care sa initieze pierderea de grasimi?
R: Nu, doar exercitiile fizice. Exista cateva alimente de acest tip oferite pacientilor care se trateaza pentru afectiuni majore sau traume. Aceste alimente ofera o combinatie de nutrienti specifici recomandati de medic. Pentru persoanele sanatoase cu aparat digestiv in stare optima de functionare, nu exista nici un avantaj nutritional in administrarea de alimente modificate genetic. Nu conduc la rezultate superioare alimentelor naturale si in plus au preturi mai mari decat acestea.
 
I: Incerc sa slabesc. Ar trebui sa reduc si cosumul de fructe si cereale ?
R: In cazul in care se doreste reducerea tesutului adipos, fructele pot fi eliminate doar in apropierea concursurilor deoarece le lipseste un nucleu de substante complexe si, desi contin calorii, nu contribuie la senzatia de satietate.

I: Am auzit ca rezistenta la insulina provoaca pierdere in greutate. Imi este recomandat un regim hiperproteic cu cantitati mici de carbohidrati ?
R: Consumul crescut de grasimi conduce de obicei la rezistenta la insulina. Rezistenta la insulina conduce la alte probleme de sanatate cum ar fi cardiopatia ischemica. Recomandarea stiintifica pentru toate persoanele rezistente la insulina, fie genetica, fie dobandita, este un regim cu continut redus de grasimi, cantitati moderate de proteine, cantitati mari de carbohidrati si exercitii fizice. Persoanele rezistente la insulina castiga in greutate la fel ca orice alta persoana. Atunci cand mananca mai multe calorii decat consuma. Rezistenta la insulina reduce semnalele privind starea de satietate, ceea ce conduce la apetit exagerat.

I: Este adevarat ca consumul de carbohidrati ingrasa ?
R: Atunci cand aportul de calorii depaseste caloriile transformate in energie, orice nutrient poate fi depozitat, carbohidrati, grasimi sau proteine.

I: Este adevarat ca pastele ingrasa ?
R: Nu. Pastele sunt carbohidrati. Excesul de calorii ingrasa.

I: Este adevarat ca atunci cand mananc in timpul noptii ma ingras ?
R: Nu. Daca aportul de calorii permite pierderea grasimii si e impartit de-a lungul celor 24 de ore ale zilei nu vei castiga in greutate. Excesul de calorii ingrasa.
 
I: Incerc sa-mi optimizez dieta si sa mananc la intervale de 2-3 ore. Ce ar trebui sa mananc ?
R: Ca regula generala, aport crescut de proteine, moderat-crescut de carbohidrati si redus de grasimi. In special o cantitate mare de grupari proteice stabile de tipul carne rosie, carne de pui, peste, carne de curcan, oua etc. Carbohidratii ar trebui sa provina din orez, cartofi, cartofi dulci, paste, grau integral, paine. Trebuie sa atingi circa 2 grame de proteine/kg corp. Elimina dulciurile. Alimentele de calitate proasta nu va pot ajuta in nici un caz in realizarea obiectivului de a avea un fizic bun. Depinde numai de dumneavoastra cum decideti intervalele de timp intre mese si combinatia de alimente, insa e absolut necesar sa consumati proteine si carbohidrati la fiecare masa.

I: Care este modul cel mai potrivit de a gati mancarea ? Adaugarea de sare si piper in mancare e OK ?
R: Cel mai potrivit mod de a gati este sa gatiti in modul in care va place dumneavoastra. Evident ca prajirea este un mod gresit in timp ce fierberea este un mod corect de a gati alimentele. Sarea de care aveti nevoie oricum o primiti din alimente, eu nu folosesc niciodata sare deoarece creaza retentie de apa. Piperul este OK ca si alte condimente. Stati departe de grasimi, dulciuri si sare.

I: Ridic greutati de 4 ani si mi-am dat seama ca primii 2 ani au fost in cea mai mare parte o pierdere de timp. Antrenamentele si dieta erau dezorganizate si tot ce ma interesa era marimea greutatilor pe care le utilizam. Sunt confuz in privinta rolului carbohidratilor ca sursa de energie si a unui mod adecvat de consum in mijlocul unor antrenamente dificile. Ma pregatesc pentru prima aparitie intr-un concurs de culturism.
R: Imi mentin aportul de carbohidrati la circa 30% din aportul caloric total. De exemplu, daca mananc alimente de 3000 calorii, atunci 900 calorii sau 360 grame de carbohidrati e nivelul de carbohidrati la care trebuie sa va situati. Restul reprezinta 60% proteine si 10 % grasimi. Desigur ca daca sunteti sensibil la anumite nivele de carbohidrati veti ajusta in functie de ceea ce aveti nevoie pornind de la acest punct de reper. Daca carbohidratii va fac sa retineti cantitati excesive de apa, atunci renuntati pentru cateva zile la aportul de carbohidrati. Aceasta nu va avea impact asupra capacitatii dumneavoastra de efort daca nu se depaseste un numar de 2 zile. A renunta la carbohidrati nu inseamna a renunta total, ci a reduce pentru cateva zile aportul la circa jumatate din aportul de carbohidrati obisnuit. Incepeti sa aplicati acest regim acum pentru a cunoaste ce merge pentru dumneavoastra si ce nu. Nu asteptati pana la concurs cand puteti esua din cauza faptului ca nu ati experimentat acest tip de dieta pana atunci. Succes.

I: Care este aportul de proteine pe care trebuie sa-l aduc prin alimentatie ?
R: In raport cu obiectivele dumneavoastra, nivelurile de intensitate ale antrenamentelor, experienta etc, un nivel de aport proteic de aproximativ 2.0-2,2 g / kg de greutate corporala este un pariu bun cand va antrenati din greu Deci daca cantariti 90 kg trebuie sa tintiti 180-200 g zilnic, divizate optim in 5-6 mese. Aceasta cantitate de proteine include atat proteinele aduse din alimentatie cat si cele aduse din suplimentele proteice.

I: Cate proteine aduc alimentele pe care le mananc ?
R: Iata cateva informatii despre alimentele de baza : 100 g de piept de pui includ 32 g de proteine ; 1 ou intreg are 6 g proteine ; 1 albus de ou are 3 g proteine ; o cana de lapte (fie nedegresat, fie degresat) are 8 g proteine ; 100 g iaurt degresat au 12 g proteine ; 1 cana de orez alb are 4 g proteine ; 100 g de branza de tara are 28 g ; 100 g de carne de rata are 24 g proteine ; 100 g de carne de vita are 30 g proteine ; iar 100 de pulbere proteica contine 75-80 g proteine.